AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind o modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor

Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind o modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.219 din 27.04.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D494/27.04.2022,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr.363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, în vederea transpunerii prevederilor art.1, 3 și 4 din Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme.

Relevăm faptul că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

2. Din punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene, proiectul intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate segmentului legislativ - Mediu, consumatori și protecția sănătății, în sectorul – Consumatori/Informarea, educarea și reprezentarea consumatorilor.

La nivelul dreptului derivat al Uniunii Europene și în raport de obiectul de reglementare al prezentului demers, semnalăm adoptarea Directivei  (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.328 din data 18 decembrie 2019, având ca termen de transpunere pentru statele membre data de 28 noiembrie 2021, termen de altfel depășit.

Ca urmare a netranspunerii acestei directive în legislația națională, Comisia Europeană a transmis autorităților române scrisoarea de punere în întârziere având ca obiect declanșarea unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere.

Întrucât autoritățile române au avut la dispoziție un termen de două luni, care curge de la data de 28 ianuarie 2022, pentru a-și prezenta observațiile în raport de susținerile Comisiei Europene și pentru a evita aplicarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la propunerea Comisiei Europene, de sancțiuni pecuniare constituite din o sumă forfetară și/sau penalități cu titlu cominatoriu pentru neimplementarea în dreptul intern a prevederilor Directivei (UE) 2019/2161 este necesară transpunerea dispozițiilor acesteia în ordinea juridică internă.

3. La titlu, pentru un spor de rigoare normativă, este necesar ca expresia „privind o” să fie înlocuită cu termenul „pentru”;

4. La preambul, în primul rând, pentru respectarea stilului normativ, este necesar ca fiecare paragraf care enunță un considerent al preambulului să debuteze prin expresii sau cuvinte precum: „Întrucât”, „Dat fiind că”, „În considerarea faptului că”, „Deoarece” și altele asemănătoare.

La primul paragraf, în argumentarea soluției reglementării pe calea ordonanței de urgență a Guvernului, se menționează faptul că, referitor la transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2019/2161, Comisia Europeană a transmis autorităților române „scrisoarea de punere în întârziere având ca obiect declanșarea unor acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere”. 

În acest context semnalăm că, potrivit dispoziției de transpunere de la finalul proiectului se precizează că, prin prezenta ordonanță de urgență se transpun în legislația națională numai prevederile art.1, art.3 și art.4 din  Directiva (UE) 2019/2161, fiind necesară prezentarea unor argumente pentru care se recurge numai la transpunerea parțială în contextul descris în preambul. În măsura în care restul prevederilor din această directivă au fost transpuse, se vor face precizări în acest sens.

De asemenea, este necesară revederea expresiei „unor acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare” în ceea ce privește adjectivul pronominal nehotărât „unor” , acesta urmând a fi înlocuit prin forma sa la numărul singular, „unei”.

În plus, pentru un spor de rigoare normativă, este necesară eliminarea sintagmei „publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.328 din 18 decembrie 2019”.

Totodată, pentru o exprimare specifică stilului normativ, sugerăm ca expresia „până la 28 noiembrie 2021” să fie înlocuită cu expresia „până la data de 28 noiembrie 2021”.

Această observație este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din proiect.

La al doilea paragraf, pentru corectitudine, termenul „Comisiei” din finalul textului, va fi redat sub forma „Comisiei Europene”.

Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.

La al cincilea paragraf, semnalăm că sintagma „norma introduce dreptul la măsuri reparatorii” este lipsită de claritate și predictibilitate, neînțelegându-se, în fapt, despre ce normă este vorba. Prin urmare, se impune revederea și reformularea corespunzătoare a acesteia.

Această observație este valabilă, în mod corespunzător, și pentru al șaselea, al șaptelea și al optulea paragraf, în ceea ce privește sintagmele „norma extinde protecției consumatorilor la serviciile digitale”, „se clarifică normele privind practicile de marketing înșelătoare” și „norma precizează în mod explicit faptul că o practică”.

De asemenea, menționăm că, potrivit art.38 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor nu este permisă.

Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.

Totodată, precizăm că sunt utilizate, în mod neunitar, sintagmele „practici comerciale incorecte” „tehnicile de marketing agresive” „practicile de marketing înșelătoare” „practică comercială înșelătoare”, fiind necesară exprimarea aceleiași noțiuni prin aceeași terminologie.

 Această observație este valabilă și pentru paragraful al optulea.

De asemenea, menționăm că sintagma „Numeroși consumatori au impresia că ...” nu este formulată într-un limbaj adecvat stilului normativ. Prin urmare, este necesară revederea textului.

Referitor la al șaselea paragraf, având în vedere preluarea textului respectiv din Nota de fundamentare a proiectului, recomandăm reformularea acestuia într-o manieră specifică unui preambul.

Această observație este valabilă și pentru al șaptelea și al optulea paragraf.

La al optulea paragraf, precizăm că sintagma „în conformitate cu dispozițiile directivei menționate” este prea generală, fiind necesară indicarea expresă a prevederilor avute în vedere.

La al nouălea paragraf, pentru un spor de rigoare în exprimare, recomandăm ca teza „în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată” să fie redată sub forma unui paragraf distinct.

5. Ca observație de ordin general, referitor la părțile dispozitive ale punctelor prin care se aduc intervenții legislative, menționăm că acestea trebuie formulate după următoarele modele:

„La articolul ..., după alineatul (...) se introduc două noi alineate, alin.(...) și (...), cu următorul cuprins:”;

„La articolul ..., după litera ...) se introduc două noi litere, lit. ...) și ...), cu următorul cuprins:”;

„La articolul ... alineatul (...),  după litera ...) se introduce o nouă literă, lit. ...), cu următorul cuprins:”;

„După articolul ... se introduce un nou articol, art. ..., cu următorul cuprins:”;

„Articolul ... se modifică și va avea următorul cuprins:”;

„La articolul ..., după punctul ... se introduce un nou punct, pct. ..., cu următorul cuprins:”;

„La articolul ..., după punctul ... se introduc şase noi puncte, pct. ... -..., cu următorul cuprins:”;

„La articolul ..., după alineatul (...) se introduce un nou alineat, alin.(...), cu următorul cuprins:”;

„La articolul ..., după alineatul (...) se introduc cinci noi alineate, alin.(...)-(...), cu următorul cuprins:”;

„La articolul ..., alineatul (...) se modifică și va avea următorul cuprins:”;

 „La articolul ... alineatul (...), litera ...) se modifică și va avea următorul cuprins:”.

6. La art.I formulăm următoarele observații:

a) la partea introductivă a art.I, având în vedere că actul normativ asupra căruia se intervine legislativ a fost republicat, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, expresia „publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.410 din 25 iulie 2001” trebuie înlocuită cu expresia „republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.543 din 5 august 2012”.

b) la pct.2, la textul propus pentru art.13 alin.(5), pentru precizia normei, sintagma „cu respectarea prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal” trebuie înlocuită cu regulamentul european aplicabil în cauză, respectiv „cu respectarea prevederilor art... din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)”.

          De asemenea, pentru aceleași considerente, este necesară indicarea expresă a prevederilor avute în vedere.

          Referitor la teza a doua a textului propus, întrucât acesta are în vedere o ipoteză juridică distinctă, în acord cu normele de tehnică legislativă, acesta ar trebui să constituie obiectul unui alineat distinct.

          În plus, pentru a fi asigurat caracterul complet al normei este necesar să se precizeze că publicarea se va realiza pe pagina web oficială a entităților la care textul face referire. 

Totodată, în ceea ce privește obligația publicării respectivelor hotărâri judecătorești, semnalăm că nu se precizează un termen în care entitățile prevăzute în text sunt obligate să publice respectivele documente, fapt ce afectează eficacitatea normei.

          Referitor la expresia „asociațiile de consumatori”, apreciem necesar a se preciza dacă textul face referire la asociațiile de consumatori astfel cum acestea sunt reglementate la capitolul VI din Ordonanța Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În plus, menționăm că sintagma „care a face obiectul” nu este corectă, fiind necesară revederea și reformularea corespunzătoare.

La textul propus pentru alin.(6), menționăm că nu norma nu este suficient de clară, întrucât nu reiese care este ipoteza juridică avută în vedere, întrucât se instituie o derogare de la prevederile art.719 alin.(2) și (3) din Codul de procedură civilă.

Precizăm că, la art.719 alin.(1) din același act normativ, se prevede posibilitatea părții interesate de a solicita, numai pentru motive temeinice suspendarea executării până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, iar la alin.(2) și (3) se stabilește o cauțiune pentru cel care solicită suspendarea.

          Având în vedere conținutul integral al art.13 din Legea nr.193/2000, care se referă la situația în care instanța trebuie să se pronunțe asupra existenței clauzelor abuzive în contract și la obligarea profesionistul să modifice contractele de adeziune, nu reiese în mod clar care este ipoteza în care urmează a se dispune exceptarea de la plata unei cauțiunii.

          De asemenea, precizăm că norma preconizată instituie doar posibilitatea instanței de a dispune exceptarea de la plata unei cauțiunii în situația în care consumatorul face dovada faptului că veniturile lunare nu depășesc valoarea a două salarii minime pe economie, fără a fi foarte clare alte criterii în funcție de care instanța va proceda la luarea acestei măsuri.

          Prin urmare, se impune revederea și reformularea corespunzătoare a textului, asigurându-se previzibilitatea dispoziției în acord cu prevederile art.1 alin.(5) din Constituție.

c) la pct.3, la textul propus pentru art.16 alin.(1), pentru respectarea uzanțelor normative, se impune ca literele alfabetului prin care sunt marcate enumerările a)-c) să nu fie încadrate între paranteze, urmând a se elimina paranteza situată în partea stângă a literei.

Această observație este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

De asemenea, pentru un spor de rigoare normativă, în cuprinsul art.16 alin.(1) lit.a) din Legea nr.193/2000, expresia „până la” trebuie înlocuită cu termenul „la”.

Referitor la textul preconizat pentru art.16 alin.(1) lit.b), pentru un plus de claritate și precizie normativă, propunem ca expresia „În cazul în care se impune aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2017/2394, cu amendă contravențională” să fie înlocuită cu sintagma „În cazul în care comerciantul contravenient este răspunzător de încălcarea pe scară largă sau de încălcarea pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii Europene, în aplicarea dispozițiilor art.21 din Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.2006/2004, cu amendă”.

          Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.16 alin.(1) lit.c), precum și pentru art.15⁴ din Legea nr.363/2007, astfel cum este propus la art.II pct.11.

De asemenea, în ceea ce privește modalitatea de stabilire a amenzii, precizăm că, pentru asigurarea respectării principiului proporționalității sancțiunilor contravenționale consacrat de art.5 alin.(5) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, este necesar ca textul să stabilească și limita minimă a amenzii. În caz contrar, limita minimă specială ar fi aceeași cu limita generală a amenzii, respectiv 25 lei. Or, prin stabilirea unei diferențe atât de mari între limita minimă și limita maximă a amenzii nu poate fi determinată aprecierea legiuitorului cu privire la periculozitatea faptei, soluția legislativă conferind, în plus, o putere discreționară a persoanelor cu atribuții în ceea ce privește individualizarea sancțiunii.

Precizăm că necesitatea respectării principiului proporționalității în cazul actelor normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții a fost subliniată de Curtea Constituțională în Decizia nr.152/2020 (par.131 și 132).

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

Menționăm, totodată, că, în textul propus pentru lit.b), expresia „amendă contravențională” trebuie înlocuită cu termenul „amendă”.

Această observația este valabilă și pentru art.16 alin.(3).

La textul preconizat pentru art.16 alin.(2), pentru respectarea terminologiei juridice interne, termenul „neexhaustive” se va înlocui prin termenul „exemplificative”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La textul propus pentru alin.(2) lit.e), pentru precizia normei, recomandăm ca finalul textului să aibă următoarea formulare: „mecanismul prevăzut la art.11-25 din Regulamentul (UE) 2017/2394”.

          La textul preconizat pentru art.16 alin.(3), pentru asigurarea clarității și previzibilității normei, este necesar ca textul să prevadă în mod expres care anume „măsuri rămase definitive” sunt avute în vedere.

          Semnalăm că, prin referirea la „personalul împuternicit din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor”, norma propusă pentru art.16 alin.(3) nu este corelată cu prevederile art.IV alin.(2), potrivit cărora stabilirea și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.16 alin.(3) din Legea nr.193/2000 se fac de către comisia constituită la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Propunem, de aceea, reanalizarea și revizuirea textului sub acest aspect.

La textul preconizat pentru art.16 alin.(6), întrucât trimiterea vizează un alineat din cadrul aceluiași articol, aceasta trebuie redată sub forma „alin.(3) și (4)”.

La textul propus pentru alin.(7), sintagma „prevăzute la alin.(1) și alin. 3)” trebuie redată sub forma „prevăzute la alin.(1) şi (3)”.

d) Având în vedere intervențiile legislative preconizate prin proiect, precum și actuala configurație a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.2/2001, este necesară și modificarea art.16 alin.(4) din actul normativ de bază. Astfel, ținând seama că limitele maxime ale amenzilor depășesc limita maximă generală a amenzii contravenționale, textul trebuie să debuteze cu expresia „În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel, ...”.

          Pe de altă parte, excluderea de la aplicare a dispozițiilor art.27 - 29 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, prevăzută de textul aflat în vigoare, trebuie reanalizată, întrucât art.27 stabilește modalitatea de comunicare a procesului-verbal, iar art.28 alin.(2) și (3) reglementează aspecte legate de achitarea amenzilor.

          Menționăm că, în situația în care se are în vedere, de fapt, eliminarea posibilității aplicării sistemului ablațiunii, trimiterea trebuie făcută sub forma „cu excepția art.28 alin.(1) și a art.29”.

7. La art.II, formulăm următoarele observații:

a) La partea introductivă, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesar ca sintagma „publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.899 din 28 decembrie 2017” să fie înlocuită cu sintagma „publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.899 din 28 decembrie 2017”.

b) La pct.3, pentru aceleași considerente, partea dispozitivă trebuie să debuteze sub forma „La articolul 6 alineatul (2) ...”.

Această observație este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

În ceea ce privește textul propus pentru art.6 alin.(2) lit.c), având în vedere că dispozițiile prezentului proiect vor fi aplicabile doar pe teritoriul național și doar în ceea ce privește activitățile de comercializare a bunurilor pe teritoriul național, se impune eliminarea sintagmei „pe teritoriul României”.

Totodată, pentru un spor de rigoare în exprimare, sugerăm ca formularea „în alte state membre” să fie înlocuită cu expresia „în alte state membre ale Uniunii Europene”.

Reiterăm aceste observații pentru toate situațiile similare din proiect.

De asemenea, semnalăm că sintagma „cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de factori legitimi și obiectivi probat cu documente concludente” este lipsită de claritate și predictibilitate, întrucât, pe de-o parte, nu se înțelege care sunt factorii legitimi și obiectivi, iar, pe de altă parte, care sunt documentele considerate a fi concludente.

Prin urmare, este necesară completarea normei în acest sens.

Această observație este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.6¹ de la pct.4, în ceea ce privește sintagmele „justificată de factori legitimi și obiectivi, printre care cerințe juridice naționale” și „ca urmare a unor factori legitimi și obiectivi”.

c) la pct.4, în ceea ce privește art.6¹ alin.(1), semnalăm că, în actuala formulare, acesta nu este suficient de clar și pe alocuri repetitiv.

Având în vedere prevederile art.8 alin.(4) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, este necesară revederea și reformularea corespunzătoare a textului.

Această observație este valabilă și pentru art.7 alin.(4¹) de la pct.6.

d) la pct.6, în ceea ce privește textul preconizat pentru art.7 alin.(4¹), pentru un spor de rigoare în exprimare, sugerăm ca textul să debuteze sub forma „În situația în care ...”.

La alin.(4²), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, precum și pentru precizia normei, trimiterea la „art.1 2, pct.6 din Regulamentul (UE) 2019/1150” trebuie redată sub forma „art.2 pct.6 din Regulamentul (UE) 2019/1150”.

e) la pct.7, la norma propusă pentru art.7 alin.(6), sugerăm eliminarea termenului „obligatoriu”, acesta fiind superfluu.

f) semnalăm o greșeală de numerotare a punctelor subsecvente pct.7. Se impune revederea și marcarea corespunzătoare a acestora.

g) la pct.6 (care ar fi trebuit marcat ca pct.8), la textul preconizat pentru art.12¹ alin.(3), pentru precizia normei, este necesară indicarea prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.140/2021 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.141/2021 avute în vedere.

Totodată, pentru corectitudine, este necesară inserarea expresiei „a Guvernului” înaintea numerelor actelor normative invocate în text.

Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare din proiect.

De asemenea, pentru un spor de rigoare normativă și pentru corectitudinea exprimării, sintagma „nu au impact asupra altor măsuri ..., cum ar fi Ordonanța de urgență nr.140/2021 ... și Ordonanța de urgență nr.141/2021 ...”, trebuie să fie redată sub forma „nu înlătură aplicarea altor măsuri ..., cum ar fi cele prevăzute la art... din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.140/2021 ... și la art... din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.141/2021 ...”.

Menționăm însă că, pentru asigurarea previzibilității și accesibilității reglementării, ar trebui ca trimiterea să vizeze toate actele normative care prevăd măsuri de remediere, și nu doar indicarea lor cu titlu exemplificativ.

În plus, este necesară revederea sintagmei improprii stilului normativ „nu au impact asupra aplicării”.

h) la pct.7 (care ar fi trebuit marcat ca pct.9), în cuprinsul normei propuse pentru art.13¹ alin.(1), pentru respectarea rigorilor stilului normativ, expresia „Măsurile dispuse ... se realizează de către” ar trebui înlocuită cu sintagma „Măsurile dispuse ... se pun în aplicare de către”.

          Pe de altă parte, semnalăm că art.13 nu se referă la vreun „agent constatator”, astfel încât art.13¹ alin.(1) trebuie reanalizat, sub acest aspect.

La textul propus pentru art.13¹ alin.(2), pentru un limbaj specific stilului normativ, sugerăm ca expresia „în baza art.13” să fie înlocuită cu expresia „potrivit art.13”.

Această observație este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din proiect.

i) la pct.8, în ceea ce privește textul preconizat pentru art.15, pentru rigoare normativă, expresia „practicile comerciale incorecte” trebuie înlocuită cu expresia „practicile comerciale neloiale”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La textul propus pentru art.15 alin.(2), întrucât alin.(1) cuprinde numai în lit.a)-d), norma de trimitere „la alin. (1) lit. a)-d)” va fi redată sub forma: „la alin.(1)”.

La norma propusă pentru art.15 alin.(4), pentru asigurarea unei reglementări complete, textul trebuie să prevadă, în mod expres, că reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor aplică și sancțiunile.

          Precizăm însă că, potrivit dispozițiilor art.IV din proiect, aplicarea sancțiunii prevăzute la art.15⁴ și 15⁵ se face de către comisia constituită la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, astfel încât reglementarea propusă pentru art.15 alin.(4) trebuie să țină seama și de acest aspect.

          De asemenea, semnalăm că art.15 trebuie completat cu o normă referitoare la competența aplicării sancțiunii complementare prevăzute la art.15 alin.(5), întrucât această din ultimă normă prevede doar că agentul constatator poate propune respectiva sancțiune complementară.

j) întrucât prin proiect sunt introduse norme care cuprind stabilirea unor contravenții, este necesară și modificarea art.16 din Legea nr.362/2007, care, în forma în vigoare, se referă numai la contravențiile prevăzute la art.15, 15¹ și 15².

Menționăm că textul ar putea să se refere la „contravențiile prevăzute de prezenta lege”, fără a se mai face trimitere expresă la normele prin care se stabilesc respectivele contravenții.

          În plus, întrucât art.15⁴ și 15⁵ prevăd limite ale amenzii care depășesc limita maximă generală stabilită prin Ordonanța Guvernului nr.2/2001, art.16 ar trebui să debuteze cu expresia „în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel”.

          Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.III, pct.27, în ceea ce privește textul propus pentru art.28 alin.(6), care ar trebui să debuteze sub forma „În măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu prevede altfel”.

k) La partea dispozitivă a pct.11, sintagma „se introduc trei noi articole, art.15³ - 15⁴ şi 15⁵” trebuie redată sub forma „se introduc trei noi articole, art.15³-15⁵”.

l) la pct.12, la textul propus pentru art.17 alin.(1) lit.c), termenul „Națonală” se va redacta corect.

Reiterăm observația și pentru sintagma „de de la 1 milion” de la alin.(2) lit.a) și sintagma „până până la 50 milioane euro” de la lit.b) .

Semnalăm faptul că norma propusă pentru art.17 alin.(3), nu este necesară și trebuie eliminată, întrucât art.16 nu cuprinde o dispoziție potrivit căreia prevederile art.28 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 nu se aplică în cazul contravențiilor prevăzute de actul normativ de bază. Prin urmare, precizarea din textul propus pentru art.17 alin.(3) este superfluă.

          În măsura în care se intenționează însă stabilirea regulii eliminării de la aplicare a sistemului ablațiunii în cazul contravențiilor prevăzute de actul normativ de bază, cu excepția celor avute în vedere de art.17 alin.(3), textul art.16 trebuie completat, în final, cu expresia „cu excepția art.28 alin.(1) și a art.29”.

          Menționăm că, pentru rigoarea și accesibilitatea reglementării, norma propusă pentru art.17 alin.(3), trebuie prevăzută în cuprinsul art.16, de care se leagă tematic.

În ceea ce privește norma propusă pentru art.17 alin.(4) lit.c), semnalăm că referirea la „cazierul contravențional” face necesară completarea actului normativ de bază cu o dispoziție referitoare la acesta, nefiind suficientă, în acest sens, doar reglementarea cuprinsă în art.V din proiect.

          Observația este valabilă și pentru art.28 alin.(6¹) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2014, astfel cum este propus la art.III pct.28.

La art.17 alin.(5), pentru precizia normei de trimitere, este necesară revederea sintagmei „prevăzute la art. 5-17”, având în vedere apartenența alineatului respectiv la art.17.

m) la pct.13 (care ar fi trebuit marcat ca pct.14), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, sugerăm reformularea părții dispozitive, astfel:

          „17. La anexa nr.1, după punctul 23 de la titlul „Practici comerciale înșelătoare” se introduc patru noi puncte, pct.24 – 27, cu următorul cuprins:”.

În continuare, vor fi redate textele propuse pentru pct.24 – 27, iar textul nemarcat aflat după partea dispozitivă a pct.17 va fi eliminat.

Totodată, pentru corectitudine, aceste texte vor fi marcate sub forma „24.”, „25.”, „26.” și „27.”.

8. La art.III, formulăm următoarele observații:

a) pentru respectarea exigențelor normative, este necesară reformularea părții introductive, astfel:

          „Art.III. - Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.427 din 11 iunie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr.157/2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:”.

b) la pct.1, în ceea ce privește definiția preconizată pentru pct.3 al art.2, semnalăm că, în actul normativ de bază, la acest punct este definit termenul „produs”. Astfel, în situația în care intenția inițiatorilor este aceea de a înlocui termenul „produs” cu termenul „bun”, este necesară modificarea întregului act normativ de bază în acest sens, în caz contrar generându-se dificultăți în interpretarea și aplicarea numeroaselor dispoziții din același act normativ care fac referire, în continuare, la termenul „produs”.

În cazul în care inițiatorii au avut în vedere și definirea termenului „bun”, alături de termenul „produs”, este necesară marcarea definiției propuse printr-un punct nou.

Pe de altă parte, pentru o exprimare adecvată în context, sugerăm ca definiția să debuteze sub forma „bunuri astfel cum au fost definite la art.2 pct.1 din ...”.

Această observație este valabilă, în mod corespunzător, și pentru definiția expresiei „conținut digital”, preconizată la pct.11, precum și pentru toate situațiile similare din proiect.

La pct.6, precizăm că în dreptul intern nu sunt reglementate contracte de servicii, ci contracte de furnizare/prestare de servicii (a se vedea dreptul comun în acest sens, art.1766 și următoarele din Codul civil).

Întrucât în forma în vigoare este definită la pct.6 expresia „contract de prestări de servicii”, aceasta se va păstra, deoarece terminologia directivei, prin transpunere, se adaptează la terminologia dreptului intern.

c) la pct.2, la textul propus pentru art.2 pct.4¹, semnalăm că titlul regulamentul prevăzut în text nu este complet. Prin urmare, este necesar ca acesta să aibă următoarea formulare: „Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)”.

d) la pct.3, la textul propus pentru art.2 pct.16, având în vedere că titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2021 a fost menționat anterior, nu mai este necesară redarea sa.

Această observație este valabilă și pentru pct.19-21 ale art.2.

De asemenea, semnalăm că expresia „serviciu digital” este definită la pct.13 al art.2 din acest act normativ, și nu la pct.12, la care este definit termenul „preț”. Astfel, pentru corectitudinea trimiterii, se impune ca sintagma „conform definiției de la art.2, pct.12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.141/2021” să fie înlocuită cu sintagma „astfel cum este definit la art.2 pct.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.141/2021”.

e) la pct.5, în ceea ce privește textul preconizat pentru art.3 alin.(1¹) lit.a), semnalăm că sintagma „în conformitate cu prezenta ordonanță de urgență” este lipsită de claritate și predictibilitate, fiind necesară indicarea prevederilor avute în vedere.

Această observație este valabilă, în mod corespunzător, și pentru lit.b), în ceea ce privește sintagma „cerințele legale la care este supus”.

          În ceea ce privește textul preconizat pentru lit.b), precizăm că, în actuala formulare, acesta este lipsit de sens, fiind necesară revederea și reformularea corespunzătoare.

f) la pct.6, referitor la textul preconizat pentru art.3 alin.(3) lit.j), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, trimiterea din text va fi redată sub forma „art.8 alin.(2) și a art.21 și 22”.

g) la pct.7, în ceea ce privește textul propus pentru art.3 alin.(3) lit.m), întrucât partea introductivă a alin.(3) din actul normativ de bază, prevede că „prezenta ordonanța de urgență nu se aplică următoarelor contracte”, pentru corelarea normelor, este necesară reformularea corespunzătoare a textului, în sensul că enumerarea trebuie să vizeze tipuri de contracte, și nu bunuri.

h) la pct.8, la textul propus pentru art.4 alin.(1) lit.h), semnalăm că sintagma „sau se poate presupune în mod rezonabil că are cunoștință” nu asigură normei claritatea și precizia necesare. Recomandăm revederea și reformularea în acord cu exigențele normative.

Această observație este valabilă și pentru art.6 alin.(1) lit.c) și s) de la pct.9, în ceea ce privește sintagmele „pentru a-i permite consumatorului să ia rapid legătura” și „sau se poate presupune în mod rezonabil că are cunoștință”.

i) la pct.9, la textul propus pentru art.6 alin.(1) lit.c), semnalăm că nu sunt respectate prevederile art.49 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora enumerările trebuie identificate prin utilizarea literelor alfabetului românesc, și nu prin alte semne grafice, iar „o enumerare distinctă marcată cu o literă nu poate cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare și nici alineate noi. Dacă ipoteza marcată cu o literă necesită o dezvoltare sau o explicare separată, aceasta se va face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerări”.

Prin urmare, pentru identificarea corectă și facilă a dispozițiilor prevăzute în proiect, precum și pentru unitate în redactare cu celelalte enumerări din cuprinsul alin.(1), este necesară revederea și reformularea corespunzătoare a textului preconizat pentru lit.c).

La enumerarea i) a lit.c), pentru o exprimare specifică stilului normativ, sugerăm înlocuirea sintagmei „adresa poștală la care profesionistul este stabilit” cu sintagma „sediul profesionistului”. Această observație este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din proiect.

          La lit.l), în ceea ce privește sintagma „existența unei garanții legale de conformitate pentru bunuri”, semnalăm că, la textul propus pentru art.4 alin.(1) lit.e) de la pct.8, această sintagmă (prevăzută în forma actuală a actului normativ de bază) a fost înlocuită cu expresia „existenței cerințelor de conformitate pentru bunuri”. În acest sens, pentru unitate terminologică, se impune utilizarea aceleiași forme în întregul proiect.

j) la pct.10, la textul propus pentru art.6 alin.(1) lit.e¹), în actuala formulare și în lipsa unor justificări juridice, acesta este lipsit de claritate, chiar dacă conținutul reprezintă o preluare fidelă a prevederilor actului juridic european.

Precizăm că forma și mijloacele de transpunere a unei directive, lăsate la latitudinea statelor membre, nu presupun o copiere/reproducere fidelă, totală sau parțială, a prevederilor dintr-o directivă, normele interne de transpunere urmând a fi redactate în spiritul și în acord cu cadrul constituțional și legal național și necesitând a fi adaptate la realitatea  juridică națională. În consecință, se impune reformularea textului.

Reiterăm această observație și pentru art.6¹, preconizat la pct.12.

k) la pct.11, referitor la textul propus pentru art.6 alin.(4¹), prin care se prevede că perioada de retragere de 14 zile va fi înlocuită cu o perioadă de retragere de 30 de zile în cazurile prevăzute la art.9 alin.(1) lit.b), semnalăm că, potrivit art.9 alin.(1), astfel cum este modificat la pct.16, „termenul de retragere de 14 zile se extinde la 30 de zile pentru contractele ...”.

Semnalăm că nici în forma în vigoare, nici în proiect, art.9 alin.(1) nu cuprinde litere.

Dacă a fost vizat doar alin.(1) al art.9, precizăm că textul preconizat prevede atât o regulă, cât și excepții cu privire la durata termenului de retragere, astfel încât normele propuse pentru art.6 alin.(4¹) și art.9 alin.(1) nu se corelează, generând confuzii în interpretare.

Prin urmare, pentru asigurarea previzibilității normelor, precum și a corectei transpuneri a art.4 pct.5 din Directiva (UE) 2019/2161, este necesară revederea soluțiilor propuse.

l) la pct.12, semnalăm că expresia „fără a aduce atingere Legii...” nu este suficient de clară și nici specifică stilului normativ intern, ceea ce contravine exigențelor de tehnică legislativă.

De asemenea, este necesară redarea titlului actului normativ menționat în text, respectiv sub forma „Legea nr.363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare”.

m) la pct.24, în ceea ce privește textul propus pentru art.28 alin.(2) lit.b), pentru corectitudinea exprimării și pentru claritatea reglementării, expresia „și ale alin.(5) lit.s)” trebuie redată sub forma „precum și în cazul contravențiilor prevăzute la alin.(5) lit.s)”.

De asemenea, pentru corectitudine, este necesară revederea normei de trimitere la „art.14 alin.(2¹), lit.t) - x)”, având în vedere că art.14 alin.(2¹), în forma amendată prin prezentul proiect, nu are în structura sa subdiviziuni marcate cu litere.

n) la pct.25, la textul preconizat pentru art.28 alin.(5) lit.b), expresia „art.4 alin.(1) lit.a) - j)” ar trebui înlocuită cu expresia „art.4 alin.(1)”, întrucât enumerarea din cuprinsul acestui element structural este alcătuită chiar din lit.a) - j).

          Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru lit.f), cu referire la trimiterea la „art.6 alin.(1) lit.a) - t)”.

          În ceea ce privește lit.j¹), precizăm că, întrucât alin.(5) al art.28 se modifică în întregime, elementele enumerării nu trebuie marcate cu litere însoțite de indici, ci cu literele alfabetului, în ordinea firească a acestora.

          Pe de altă parte, pentru integrarea armonioasă a normei propuse pentru lit.j¹) în cuprinsul alin.(5) al art.28, aceasta trebuie redată după lit.i).

          Este necesară, de aceea, revizuirea numerotării elementelor enumerării, precum și a normelor de trimitere la respectivele dispoziții  din cuprinsul proiectului.

o) la pct.26, în ceea ce privește textul propus pentru art.28 alin.(5¹), pentru precizia normei și fiind pentru prima dată citat, este necesară redarea titlului actului european invocat, sub forma „Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.2006/2004”.

p) la pct.29, la textul preconizat pentru art.28 alin.(7), pentru claritatea reglementării, expresia „și ale alin.(5) lit.s)” trebuie înlocuită cu sintagma „precum și în cazul sancțiunilor aplicate pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute la alin.(5) lit.s)”.

q) la pct.32, deoarece se modifică în integralitate anexa, partea dispozitivă se va reformula, astfel:

„32. Anexa se modifică și va avea următorul cuprins:”

Textul propus va reda integral doar cuprinsul anexei, incluzând titlul acesteia, fără mențiunile de la lit.a) și b), referitoare la modificarea părților A și B.

9. Având în vedere că proiectul nu este structurat în titluri, marcarea „TITLUL IV Dispoziții finale”, antepusă art.IV trebuie eliminată.

10. La art.IV alin.(1), semnalăm că expresia „actele normative vizate de prezenta” este improprie stilului normativ și lipsită de previzibilitate, fiind necesară indicarea cu precizie a actelor normative avute în vedere.

În altă ordine de idei, soluția legislativă este incompletă, deoarece nu prevede cu referire la ce aspecte (probabil sancționarea sau măsurile de remediere) se va aplica accepțiunea stabilită pentru cifra de afaceri.

În plus, pentru rigoarea redactării, termenul „Ordonanță” se va scrie cu inițială mică.

Totodată, semnalăm că sintagma „determinată conform reglementărilor contabile” este lipsită de claritate, fiind necesară revederea și reformularea corespunzătoare prin inserarea unei trimiteri la actele dispozițiile vizate.

La alin.(2), pentru rigoarea exprimării, expresia „ale art.” se va înlocui cu expresia „la art.”.

De asemenea, abrevierea „O.U.G” va fi redată in extenso sub forma „Ordonanța de urgență a Guvernului”, iar actele normative la care se face referire trebuie însoțite de titlurile lor, precum și natura intervențiilor suferite, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență.

11. La art.V alin.(1), este necesară realizarea acordului gramatical corect, textul urmând a debuta astfel: „Pentru încălcările în mod repetat ale drepturilor consumatorilor”.

Totodată, semnalăm că la teza I este folosită sintagma „evidența contravențională”, iar la teza a II-a expresia „cazierul contravențional”.

Pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesară realizarea unității terminologice, optându-se pentru o singură expresie.

Observația este valabilă și pentru alin.(2) și (3), pentru art.I pct.3, precum și pentru orice alte situații similare.

12. La art.VI alin.(1), ținând cont de nivelul actului prin care se dorește a se promova prezentul proiect, termenul „ordonanță” se va înlocui cu sintagma „ordonanță de urgență”.

Cu referire la norma propusă pentru alin.(2), din punct de vedere redacțional, sintagma „prevăzute la art.1, art.2 și art. 3” trebuia redată sub forma „prevăzute la art.I - III”.

13. La mențiunea transpunerii, în acord cu prevederile art.45 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sintagma „Prezenta ordonanță transpune în legislația națională prevederile art.1, art.3 și art.4 din  ...” se va înlocui cu sintagma „Prezenta ordonanță de urgență transpune prevederile art.1, 3 și 4 din  ...”.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

București

Nr.472/27.04.2022